Weekend la Cluj

Cum spuneam într-o postare mai devreme, am întors vizita soră-mii, la Cluj, weekend-ul trecut. A fost destul de obositor, 18 ore pe drum( dus-întors), dar a fost chiar frumos.

Am mers la Grădina Botanică, unde nu am mai ajuns de acum vreo 4-5 ani şi de care îmi era tare dor, dar nu am stat prea mult deoarece, ca de obicei când sunt eu în Cluj, a început ploaia.
Dar ne+am plimbat puţin prin grădina japoneză, prin sere, pe aleile înflorite şi parfumate. A fost cu atât mai plăcut cu cât eram şi cu o prietenă foarte bună şi veche, şi am mai depănat amintiri şi poveşti. Acum avem vieţile noastre, dar ne aminteam de zilele în care ahabr nu aveam ce o să facem mai departe, când singura noastră grijă era dacă tipul de la XI F ne place sau nu, sau dacă putem ieşi la dans sâmbătă seara...

Aşa...şi am fost şi la cumpărături, şi seara, cum era de aşteptat, am ieşit în Janis! sincer, chiar mi se pare cel mai tare club în care am fost vreodată. Nu se compară ca atmosferă nici cu El Grande Commandante, nici cu Upload nici cu nimic. E Janis! o atmosferă incredibil de relaxată, de fun, de flirt, de distracţie, de eliberare.

A fost un weekend agitat şi aglomerat şi obositor..a fost cu alte cuvinte un weekend pe gustul meu!

Poze mai târziu că abia acum mi-am dat seama că nu le am la mine...

Un weekend în Bucureşti

Săptamâna trecută a fost soră-mea la mine ( şi acum îi întorc vizita, la Cluj) şi am avut un weekend plin!

Pe lângă serile de club şi dans nebun, am fost şi la plimbare, prin Cişmigiu şi Herăstrău! E absolut superb să te plimbi pe aleile din parcuri, să auzi în jurul tău păsările cum cântă, să simţi mirosul de corcoduşi şi cireşi înfloriţi...nu îmi mai venea sa plec de acolo... şi un aer aşa de plăcut.

În Herăstrău era deja mai multă lume, era şi duminică, o vreme de vară, de eram cu umerii goi..plin de flori, de verdeaţă..îmi venea să mă arunc pe iarbă şi să rămân acolo!

Dar a fost şi o fază foarte amuzantă: eram la o cafenea pe Dorobanţilor ( da da ştiu, fitze) - nu dau nume ca să nu fie nici reclamă, nici să nu-i fac de râs, şiam comandat şi eu un pahar cu vin alb. După 20 de minute vine şi îmi spune că nu au vin alb. Ce să-i faci? am cerut roşu, dar să fie sec. Mai trec vreo 20 de minute, vine cu paharul, şi nu ştiu cum îl aşează, de bate lumina soarelui pe toate petele de pe el...M-a pufnit râsul sincer! şi îmi pică ochii pe paharul vară-mii care avea ceva cockail nealcoolic, cu lămâie. Cu aşa un zel au tăiat băieţii lămâia aia de au lăsat şi eticheta lipită pe ea, şi aşa au pus-o în pahar... Era deja prea mult! prea mult ca să mai am ce comenta! adică am fi avut ditamai discuţia pe o grămadă de chestii... Nu mi-a venit să cred cât de mizerabili sunt! atât la propriu cât şi la figurat! Jenant!

Adică, o fi Dorobanţilor de fitze, dar să fim serioşi: nu doar preţuri de fitze, să fie şi calitate!!!

Ca să revin la lucruri mai plăcute, şi anume plimbările prin natură, încă nu am poze- le obţin acum, când ajung la Cluj...a fost foarte frumos. Chiar te relaxează incredibil de mult o asemenea ieşire.

Abia aştept să ajung în Kyos, sau la Grădina Botanică, să mă plimb liniştită...

Party pipali!!!!

We follow the leader!!!

All great things come to an end. Just to start over somewhere else, even brighter! Incepand de vineri, 3 aprilie Sasha & co ajunge la rascruce de drumuri si va asteapta de la orele 21:00, cu aceasi muzica de dans invrajbit si luat femeia pe sus.

Can hardly wait!!! No more upload if the Man's not there!

Un sfert de veac

Am ajuns si la varsta de 25 de ani! Trebuia sa vina si asta la un moment dat...Am ales pâna la urmă să fiu veselă de ziua mea! Şi bine am făcut, pentru că am avut o zi excelentă!Mă refer la ziua de ieri, când a avut loc marele eveniment!

Totul a început de dimineaţă, când am prins loc pe scaun în tramvaiul 32!!! Şi asta e lucru mare dimineaţa în 32! Vremea nu a prea ţinut cu mine, da numai asta nu mai conta pentru mine.

Lucrurile au continuat foarte bine pe parcursul zilei, iar seara am ajuns la karaoke. Am tot mieunat noi ca nu am mai fost demult aşa că am zis să le combin puţin! Şi bine am făcut. M-am distrat foarte bine şi a fost foarte fain! Am cântat-adică m-am prostit cu un microfon şi cu nişte versuri, am dansat(deşi în mod normal nu se dansează în Coyote, da nah..), am râs, am povestit...A fost frumos. O sărbătorire chiar foarte frumoasă a zilei mele de naştere.

Nu a fost şi Tibi,din păcate, ca să fie totul aşa cum voiam eu...dar măcar am fost cu oameni la care ţin şi care ţin la mine!

Şi dovezile...:

Aşa arată o persoană fericită!
Teoretic cântam...practic-râdeam! Ca de obicei!


Deci nu eram singura cu gura până la urechi! Cu Dorin, un prieten mai vechi şi drag.


Un mic vals...
In focul dansului!Mai sunt şi alte poze dar astea mi se par cele mai reprezentative.
La mai multe ieşiri din astea!

Cântă, măi lăutare!

Lăutarii am fost noi, ieri seară în Coyote Bar, la karaoke.... Dacă tot am ratat marele chef al blogger-ilor din Bucureşti, de la începutul lunii, tot acolo şi tot cu karaoke, uite că m-am scos cu asta.

Seara a început tare liniştit, cu o poveste, o bere, o glumă...nah şi la un moment dat că cică se merge la karaoke...eu oricum am zis că nu stau prea mult prin oraş că am o grămadă de citit pentru master ( a se vedea şi acum preocuparea intensă pentru tema de la master...) şi când am auzit de karaoke am zis clar că nu mă duc...Nah da socoteala de acasă cu aia din târg nu prea bat de multe ori, şi uite cum după vorbe de genu: "Hai tu că stăm numa o oră, că nici eu nu vreau să nu dorm la noaptea" sau " Hai tu că mergem numai aşa de chestie, nu cântăm.." am ajuns în Coyote...unde nu am stat numai o oră, şi unde am şi cântat până la urmă...

Adevărul este că era ceva lume pe acolo, se cânta deja...am intrat destul de repede în atmosferă. Nah şi la un moment eu, marea privighetoare ascunsă a României, mă hotărăsc să cânt...dar nu orice, numai piese aşa...mai greuţe. Şi încep eu cu piesa din "Love Story" -care era de altfel la un moment dat şi într-o reclamă la Ursus...aia merge cum merge. Oricum nu auzi mai nimic din ce cânţi tu acolo...aşa nu mi-am dat seama dacă a fost cu adevărat groaznic sau numai suportail.

Şi ca să vezi cum vocea mea îmi aduce colaborări ad-hoc cu lumea de pe acolo: că vine unu la mine că el vrea să cântăm amândoi "Bohemian Rapsody"...băi deci piesa aia e teribil de grea, şi ca să nu mai spun că nu o prea ştiam aşa de bine...Mă rog, trece timpul şi când speram că a fost numai o glumă bună de marţi seara....ne anunţă pe noi doi la cântat... Nah păi dacă la distracţie am venit, distracţie să fie! Dacă nu mă înşel există şi ceva poze doveditoare.

Anyway, momentul a fost un adevărat fiasco...dar măcar unul amuzant rău, cel puţin pentru mine.

Şi după care, îmi iau eu inimioara în dinţi şi mă hotărăsc să cânt una dintre piesele care îmi iasă de cele mai puţine dăţi-inevitabila şi inconfunadabila Whitney Huston- I will always love you. Tre să menţionez că eram deja teribil de răguşită de la cât am aclamat lumea care a cântat, de la fum, de la berea rece, încât puteam să cânt orice...

Nah aşa...şi cânt eu minunea aia...care se pare că a ieşit destul de bine, că nu m-a fluierat nimeni, nu m-a huiduit, ba erau chiar destul de încântaţi- şi nu mă refer numai la masa la care erau ale noastre fete...

Şi uite aşa, ora aia a mea de stat s-a făcut aşa...vreo 1 noaptea...şi azi cică la muncă...

Seara a fost demenţială, am fost numai fete, am râs cu lacrimi, am cântat cu foc, ne-am povestit, am făcut poze prin Lucky 13, în Coyote, pe stradă-când le primesc promit să pun câteva şi aici. ( cum eu deocamdată nu am o asemenea ustensilă în dotare nu am cum să îmi trag poze, dar vreau să îmi achiziţionez unul poate chiar luna asta..aşa un autocadou de Crăciun anticipat).

Nah şi cam asta mi-a fost mie seara de ieri, seară care de dimineaţă se prefigura a fi una cuminte, acasă, cu cartea pe genunchi şi cu creionul în mână....da chiar nu îmi pare rău deloc. La mai multe!

Şi uite şi câteva poze cu mine în acţiune:

I'm back!

După o absenţă destul de îndelungată am revenit şi eu! Am fost tot plecată şi de câte ori ajungeam în faţa calculatorului nu mă puteam aduce în starea de a scrie pe blog.



Marea....a fost frumos, foarte frumos: mare, corturi, plajă, soare, distracţie, scoici... Am fost mulţi, vreo 12-13. Am râs într-o săptămână cum de mult nu am mai râs,m-am bronzat, m-am bălăcit, am cules scoici, a fost şi Tibi cu mine... Am văzut o grămadă de bebeluşi pe plajă! Sincer, nu am mai văzut atâţia bebeluşi la mare niciodată: erau miculuţi, unii nici nu mergeau bine. Dar erau adorabili! Nu-mi puteam dezlipi ochii de la ei! Erau şi câini pe plajă-chestie nu la fel de adorabilă ca şi bebeluşii, mai ales când respectivele animale fac pipi pe prosop sau se iau la bătaie lângă locul unde stai tu.


Se iau bani în Vamă pe absolut orice! Mâncarea o plăteşti tot fragmentat: adică cioraba are un preţ, smântâna e pe lângă la fel şi ardeiul iute iar la salată sau la peşte dacă mai vrei cumva o lămâie mai dai 3 lei! Am mers să-mi iau hamsii şi văd că e numai 3.5 lei porţia. Dar când mă uit mai de aproape pe lângă preţul ăla mai venea mujdeiul-1.5 lei, pâine-0.5 lei sau mămăligă-1 leu, deci, dacă voiai să le mănânci cum trebuie dădeai cam 5-6 lei. Nu mă deranja asta ci faptul că era totul fragmentat; nu prea poţi mânca hamsii fără mujdei şi mămăligă sau pâine.


Anyway...una peste alta, mâncarea a fost foarte bună, şi uneori mai scumpă, am mâncat nişte papanaşi de nu credeam că se poate aşa ceva! Foarte mare, nici nu am reuşit să mănânc unul întreg!


Poze -decente- nu prea am, că toate sunt pe plajă aproape şi nu mă prea încântă ideea de a mă posta în costum de baie pe blog, dar am o poză absolut mortală la masă, care-mi place la nebunie.


Eram la o terasă mâncam de amiază-un platou mai mult decât mare de midii pane!Pentru mine toate porţiile erau mult prea mari, şi de multe ori nici nu reuşeam să termin totul, deşi era aşa de bun!

Şi am şi dovada că am fost în Vamă

Ştiu că toată lumea îşi face poze cu asta, dar în fiecare an am făcut poză aici şi nu am vrut să rup şirul. Poza e făcută în ziua plecării, de fapt era seară, pe la 7.

Drumul înapoi a fost un chin-am stat 2 ore în plin câmp, noaptea pe la 11 din cauza unui alt tren care nu ştiu ce naiba a făcut el acolo...horror mă jur. Cică rapid, dar am făcut o grămadă cu el, şi era din ăla cu compartimente cu 8 locuri....ne-am rugat moartea mă jur. Făcea din Mangalia la Ploieşti 8 ore! Rapid! şi era plin compartimentul! Ce să dormi? că nu aveai cum să stai ca lumea d-apăi să mai şi dormi!

Nu ştiu ce aş mai putea scrie despre mare...toată lumea a fost, şi fiecare a trăit altfel. Dar am zis că nu mai venim pe litoralul românesc; mai bine mergem la bulgari sau la croaţi sau la turci... prea murdară plaja, prea mult jaf pe faţă...şi păcat că avem nişte plaje mari şi frumoase, dacă ar fi întreţinute.

Nah şi cam asta ne-a fost marea... ne-am sărbătorit aniversarea de 2 ani pe malul mării-anul trecut fiind la munte, la Peleş. Nu a fost nimic siropos, era de ajuns că suntem amândoi acolo, şi că ne e bine.

Well, iar trebuie să plec...dar o să continui mâine, promit. Am şi alte poveşti, de la Suceva.

Summer song

Piesa care ne-a înnebunit la mare şi ne-a făcut să ne mişcăm pe ritmurile ei.

Rockin' Transilvania 2008

Dacă tot am fost, măcar să-mi spun şi eu părerea despre evenimentul în cauză. Am mers numai în a doua zi, dar pot spune că a fost reuşit! Nu sunt eu cea mai mare şi înrăită fană a rock-ului, şi astfel nici o fină cunoscătoare a genului, dar sunt unele formaţii care îmi plac, cum sunt de pildă Helloween. De ce îmi plac? Ei bine, motivul nu are absolut nimic de-a face cu muzica, sau cu atracţia mea pentru rock, ci este unul mult mai personal şi mai subiectiv. Ideea centrală e că îmi plac şi că m-am bucurat când am auzit că o să vină la Sibiu.

Ideea de festival de rock pe stadion este excelentă-spre deosebire de ideea de cort! Nu am dat banii pe intrare, cum fac de altfel la destule masnifestări culturale-am teribilul avantaj de a primi invitaţii, dar de data asta nu a fost de la ai mei, ci de la Tibi, care lucrează pentru 7 Seri. Ni s-a pus brăţara-verde pentru a doua zi de festival- şi după un control destul de amănunţit al genţii mele am ajuns pe teren.

Nu era multă lume deloc la ora aia-19 şi ceva, dar mă gândeam că o să vină mai mulţi pentru Helloween, care erau ultima trupă.

Trec peste detaliile cu berea, sucurile şi produsele scoase la vânzare pe acolo, la partea de concerte. Când am ajuns noi am prins finalul celor de la AXXIS şi apoi a urmat DORO. După cum spuneam, cunoştinţele mele în domeniu nu excelează, aşa că de tipa asta, ultima nu pot spune că am auzit decât cu ocazia asta. E ok, adică nu deranjează ce cântă.

Şi, finally , venise şi timpul pentru cei pe care toată lumea-i aştepta. Au făcut un show excelent, iar partea care m-a cutremurat cu adevărat-pe lângă tot concertul- a fost solo-ul de la tobe!!! Nu cred că se poate reda în cuvinte ce a făcut omul ăla pe scenă!Senzaţional, incredibil!!! Şi poate pot părea cuvinte prea mari, dar numai acestea ar putea descrie senzaţia. Parcă toată puterea tunetelor era în beţele şi în picioarele tipului! Poate că am fost aşa de marcată şi din cauză că este unul dintre instrumentele care îmi plac cel mai mult, de când mă ştiu eu.

Păcat numai că nu am stat până la final, adică mai erau vreo 5 minute, dar mi se făcuse teribil de rău şi nu mai puteam sta nici măcar în picioare. Şi nu! nu era băutura de vină!era un kebap mâncat prea repede şi care avuses un sos mai ciudat în el. Abia am reuşit să mă urnesc de pe stadion...dar am ajuns cu bine acasă şi acum mi-e foarte bine.

Revenind la concert, a fost foarte reuşit, mi-a plăcut extrem de mult, oamenii ştiu să facă show, ştiu că facă muzică, vremea a fost de partea noastră şi am putut savura şi trăi momente excelente şi demne de amintiri frumoase peste ani. Nu am poze din păcate, dar oricum, şi dacă le aveam, nu puteau transmite starea de acolo, efervescenţa care-i cuprinsese pe toţi.

Sunt puţin curioasă de cum va ieşi minunea de Art mania...în cort...fără fumat, în căldura de acolo...

Până atunci o să mă mai gândesc puţin la concertul de aseară!

Here comes the bride...

Nu, nu e vorba de mine! Inca e departe acest scenariu cu mine în rolul principal. E vorba de verişoara mea, care s-a căsătorit. Nu-mi vine să cred încă! noi trei- eu , soră-mea şi ea- am copilărit la Ocna Mureş, la bunicii din partea maică-mii; am împărţit atâtea momente, clipe, lucruri...şi când am văzut-o mireasă nu-mi venea să cred!

Normal că am fost domnişoare de onoare şi eu şi soră-mea! Eu eram după banchet- nunta a fost sâmbătă, pe 14!- şi eram destul de adormită şi bleagă, dar nu puteam sta aşa la nunta vară-mii! Aşa că m-am redresat rapid; nici nu aveam cum să fiu altfel: totul a mers aşa de repede- vorba mătuşei mele: nici nu am apucat să plâng!

La primărie, toată tărăşenia cu " Cetăţene.....da;cetăţeană...da" durează 5 minute. Nici nu-ţi dai seama de moment. După aia repede, repede la biserică, unde am stat aproape 30 de minute aşteptând.... Tare aiurea! Mă şi vedeam stând prin biserică cu orele; deşi şi vară-mea are aceeaşi părere ca şi mine despre treaba asta, nu a avut cum să evite cununia religioasă!

Nu a durat chiar aşa de mult, vreo 30 de minute şi apoi la sală! Chiar m-am distrat extraordinar de bine! Am dansat într-una, am povestit cu toate rudele de prin jurul meu, glumiţe, chestiuţe.

Şi.....am prins buchetul miresei! Tha was a very funny moment, really! Pe mine mă distra că toată lumea zâmbea aiurea şi eu aveam o faţă tâmpă cu buchetul în mână! Ei da cu ocazia asta m-am pricopsit şi cu o carte de vizită a DJ-ului, că dacă tot am prins buchetul să mă apuc de pe acum de pregătiri. Yeah right!

Am furat şi mireasa...şi am fost şi nio furaţi de o javră de poliţist nesimţit şi prost! S-a gândit el să ne oprească pentru viteză, ok , fie, deşi sunt sigură că nu era cazul, dar după aceea a dat-o în mârlânie: s-a lungit o grămadă cu procese verbale cu chitanţe, şi când l-am întrebat dacă mai durează mult şi dacă nu se poate puţin mai repede că ne aşteaptă lumea, a rânjit ca un imbecil ce era şi făcea pe şmecherul! Şi doar a văzut că eram cu mireasa în maşină.

Şi ne-a ţinut vreo 20 de minute după care-i dă amendă 100 lei!! probabil că aştepta şi el ceva bani, dacă tot venea lumea de la nuntă, dar i-a tăiat până la urmă chitanţa pe 100 de lei.

Şi faza şi mai mizerabilă a fost că după ce ne lasă să plecăm într-un final, mă uit în spate şi am văzut că venea o dacei papuc, cu numere de Sibiu, fără faruri-deşi era 19:30 şi ploua!!! Şi nu a oprit maşina! Nişte lepre ordinare, lighioane care sunt prea frustraţi ca să facă un lucru ca lumea şi atunci fac pe poliţiştii.

Anyway, revenind la nuntă. A fost chiar foarte foarte frumos. O atmosferă faină, s-a dansat foarte mult, mâncare excesiv de multă- ca la nuntă de altfel-, băutură în valuri...şi o mireasă foarte frumoasă şi fericită!

Tibi nu a venit la nuntă, aşa că a fost scutit de momentul semi-jenant în care eu prindeam buchetul şi toată lumea s-ar fi uitat la el, parcă aşteptând ceva... A trecut parţial prin asta şi fără să prind eu minunea aia.

Oricum, a fost un moment foarte frumos, emoţionant, aşteptat şi memorabil!

S-a terminat!...

...şi cu facultatea!!! Am avut şi cursul festiv şi banchetul, aşa că oficial am terminat-o cu şcolile astea înalte!

Cursul festiv a fost pe 13 iunie-adică vinerea- dar culmea că nu a adus ghinion nimănui! Lume multă, nebunie, emoţii, flori, agitaţie, stres ( că fără le parcă niciun eveniment nu are farmec-mai ales când tu eşti cel care îl organizează). Dar a fost frumos.

M-am nimerit tocmai eu să deschid cursul festiv, de la un pupitru de aproximativ 1,50m, eu având 1,57+10cm de tocuri, adică în ziua aceea măsuram 1,67! Imaginea era tare haioasă, după cum se şi vede:

Eram toţi frumoşi, mândri şi mai presus de toate fericiţi şi uşuraţi că se termină odată toat nebunia asta!


Cea mai frumoasă surpriză pe care am avut-o la cusrul festiv a fost Tibi! El avea un examen în acea zi, de dimineaţă şi mi-a spus că nu are cum să vină-i-am urât pe colegii lui cei nesimţiţi când mi-a spus asta. Şi la un moment dat, când eu eram într-o pauză de stres şi de alergătură şi povesteam cu ai mei, îl văd că urcă scările cu un buchet imens în mână. Mi-au dat lacrimile când l-am văzut! Era chiar cea mai frumoasă surpriză pe care mi-o putea face!

A urmat banchetul! Cu toată nebunia, distracţia şi buna dispoziţie de care am dispus toţi! Sincer, chiar a fost un moment reuşit şi banchetul! Lumea s-a simţit foarte bine, cel puţin aşa păreau toţi, s-a dansat în nebunie, s-a cântat...au fost şi chestii mai puţin plăcute, dar nu o să stric însemnarea asta nu aşa ceva-dedic una specială nesimţirii şi mârlâniei-.

Lumea a fost frumoasă, elegantă, fericită. Unii s-au pus pe plâns la finalul serii..că deh! e emoţionant momentul.

Noi doi la banchet

Tibi a arătat extrem de bine, de nu mă mai săturam să mă uit la el!

Poate că nu am scris destul sau tot, dar acum nu mai ştiu ce ar fi trebuit să mai apară aici. Nu pot scrie emoţiile, sau trăirile, sau fericirea pe are o simţeam...le pot doar păstra în amintire şi să sper că o să mai am parte de asemenea trăiri frumoase şi mai încolo.

Febra de sâmbătă seara reloaded...sau nu!

Dinnou sâmbătă seara, dinnou club! Numai că de data asta experienţa a fost groaznică! Muzica a fost oribilă, lumea e din ce în ce mai proastă şi atmosfera nu mi-a plăcut deloc. Am ajuns destul de târziu în Liquid şi mă gândeam că după vreo oră,aşa, o să schimbe muzica, o să fie mai aerisit... wrong thought! Nu s-a schimbat nici muzica şi nici măcar nu a devenit mai bună, ba din contră, era din ce în ce mai proastă. Nici nu puteia dansa, nici nu te auzeai cu lumea...groaznic!

Şi ca să fie tabloul complet, evident că nu au lipsit creaturile "de club"... De data asta, pot spune sincer că m-au dezamăgit fetele! Groaznic îmbrăcate, cu o atitudine jenantă...Anyway...

Şi evident că erau şi indivizii pe acolo... Şi cred că aseară am reacţionat cel mai dur la "atacurile" unui tip: stăteam pe o canapea, la poveşti cu o prietenă şi când să mă întorc spre bar, mă trezesc în faţa mea cu un cap chel şi cu o pereche de ochi injectaţi de băutură. M-am speriat în asemenea hal că am şi ţipat şi l-am mai şi împins aproape pe individ! Ăla da refuz!

Sincer nici cu cred să mai merg prin Liquid prea curând-prea e ţigănie de la o vreme-. Aştept cu nerăbdare deschiderea noului club-în locul fostului CARO- care am înţeles că are cel mai performant sistem de aerisire...dacă tot nu-ţi place muzica măcar să respiri în voie!

Până atunci-adică pe 1 mai- o să stau cuminţică pe acasă, sau o să mă rezum la localuri liniştite sau poate chiar la statul acasă.

Febra de sâmbătă seara

Mda...sâmbăta seara (şi nu numai) lumea iasă prin cluburi, înţolită cu cele mai trendy ţinute, aranjată cât mai stylish şi mai sexy şi cu chef de distracţie-indiferent cum s-ar manifesta ea.
Şi sâmbătă asta, ca aproape niciodată, chiar aveam chef să merg în Liquid. Spun ca aproape niciodată pentru că nu îmi prea place să ies sîmbătă în cluburile din Sibiu: nici muzica nici oamenii nu prea sunt pe gustul meu. Dar, mai sunt excepţii, care uneori s-au dovediat a fi prost alese, iar alteori, cum ar fi sâmbăta asta, s-au dovedit a fi excelente!

Chiar m-am simţit bine, nici nu am mai băgat în seamă toate specimenele de pe acolo, dar la un moment dat, într-o pauză de dans, mă uitam amuzată în jurul meu şi mi-am dat seama de cât de evidentă e toată lumea în intenţiile lor. E ceva normal să vrei să atragi pe cineva, să "agheţi" cum se spune, dar ieşitul în cluburi a devenit un fel de hot spot pentru cuplări şi totodată motivul cel mai bun pentru a agăţa!

Lumea de regulă se aranjează când iasă în club, bea ceva ca să se simtă bine sau ca să prindă curaj pentru a se manifesta altfel decât o fac la lumina zilei, în viaţa de zi cu zi, şi parcă nu se poate abţine de la un mic flirt "nevinovat" (cu sau fără ghilimele, fiecare cum se simte ), sau de la un dans, sau chiar şi de la altele... Toată lumea are de câştigat de la faza asta.

Numai că deja sportul ăsta, agăţatul prin cluburi, a cam degenerat în cu totul altceva: o oarecare idee că toată lumea care vine în club, vine numai pentru a pune mâna pe cineva! Şi uite aşa te trezeşti că nu mai poţi dansa că vin tot felul de indivizi -mai mult sau mai puţini treji- care vor să te ia la dans, să-ţi ia ceva de băut, doar-doar pleci cu ei, sau măcar o să aibă parte de ceva acţiune în seara aceea cu tine.

Numai că metoda este, cel puţin pentru mine, groaznic de agresivă şi de nesimţită: luatul de după talie din spatele tău!Dacă e ceva ce urăsc cel mai tare într-un club este să pună cineva mâna pe mine la modul ăsta şi eu nici măcar să nu văd cine e! Evident că sunt persoane pe care nu le deranjează asta, au motivele lor, dar mie mi se pare cel puţin extrem de deranjant! Nu mă deranjează numai faptul că pun aşa din senin mâna pe cineva pe care nu cunoaşte, ca şi cum persoana aceea îi e aşa de apropiată încât să-ţi permiţi un asemenea gest, ci şi faptul că gestul e făcut din spatele meu. Îmi lasă uşor impresia unei laşităţi şi a unei intenţii voite de a înşela...

Nu ştiu, poate duc eu lucrurile prea la extrem, dar sincer, tot mai des mi se întâmplă să observ cum linia aceea a spaţiului personal e tot mai mult împinsă înspre persoana spre care se vine. Chiar şi simplu fapt de a deveni mult prea personal într-o discuţie, prin faptul că se întreabă detalii mult prea personale sau intime despre celălalt. E un fel de grabă de a vrea să cunoşti mai repede persoana din faţa ta, sau de a atinge mai repede un alt stadiu...

Ca să revin la seara de sâmbătă: la un moment dat evident că apar nişte mâini pe talia mea, numai că am avut "norocul" să fie un individ cât de cât treaz, care a priceput că "NU" chiar înseamnă "NU"! Dar am avut şi ghinionul să apară şi specimene care se simţeau datori să insiste, poate nu eşti sigură pe ceea ce vrei! Cea mai nesuferiă rasă: prostul cu fiţe care e şi nesimţit! Şi cluburile sunt pline de ei!

Oricum , la cât de bine mă simţeam, nici nu-i mai băgam în seamă-îmi provocau chiar o stare de bine prin simplul fapt că mă umfla râsul de câte ori dădeam peste câte unul mai "trendy" decât cel dinaintea lui...

Una peste alta, a fost o seară, sau mai bine zis o noapte luuuuungă-aşa cam până pe la 5 dimineaţa, plină de faze amuzante, cu dansat până dimineaţa...o seară cum demult nu am mai avut!

Cred că de aia i se şi spune febra de sâmbătă seara: te simţi surescitat, parcă devi altă persoană. Acuma, mai nou, mai are şi sensul de febră a....împerecherii, sau măcar a unei încercări- de multe ori jalnice- de a ajunge acolo!

Mi-era dor de o noapte de petrecut în club, şi asta a venit cum nu se putea mai bine! Sper să nu treacă iar câteva luni până să repet experienţa!