miercuri, 12 noiembrie 2008

Cântă, măi lăutare!

Lăutarii am fost noi, ieri seară în Coyote Bar, la karaoke.... Dacă tot am ratat marele chef al blogger-ilor din Bucureşti, de la începutul lunii, tot acolo şi tot cu karaoke, uite că m-am scos cu asta.

Seara a început tare liniştit, cu o poveste, o bere, o glumă...nah şi la un moment dat că cică se merge la karaoke...eu oricum am zis că nu stau prea mult prin oraş că am o grămadă de citit pentru master ( a se vedea şi acum preocuparea intensă pentru tema de la master...) şi când am auzit de karaoke am zis clar că nu mă duc...Nah da socoteala de acasă cu aia din târg nu prea bat de multe ori, şi uite cum după vorbe de genu: "Hai tu că stăm numa o oră, că nici eu nu vreau să nu dorm la noaptea" sau " Hai tu că mergem numai aşa de chestie, nu cântăm.." am ajuns în Coyote...unde nu am stat numai o oră, şi unde am şi cântat până la urmă...

Adevărul este că era ceva lume pe acolo, se cânta deja...am intrat destul de repede în atmosferă. Nah şi la un moment eu, marea privighetoare ascunsă a României, mă hotărăsc să cânt...dar nu orice, numai piese aşa...mai greuţe. Şi încep eu cu piesa din "Love Story" -care era de altfel la un moment dat şi într-o reclamă la Ursus...aia merge cum merge. Oricum nu auzi mai nimic din ce cânţi tu acolo...aşa nu mi-am dat seama dacă a fost cu adevărat groaznic sau numai suportail.

Şi ca să vezi cum vocea mea îmi aduce colaborări ad-hoc cu lumea de pe acolo: că vine unu la mine că el vrea să cântăm amândoi "Bohemian Rapsody"...băi deci piesa aia e teribil de grea, şi ca să nu mai spun că nu o prea ştiam aşa de bine...Mă rog, trece timpul şi când speram că a fost numai o glumă bună de marţi seara....ne anunţă pe noi doi la cântat... Nah păi dacă la distracţie am venit, distracţie să fie! Dacă nu mă înşel există şi ceva poze doveditoare.

Anyway, momentul a fost un adevărat fiasco...dar măcar unul amuzant rău, cel puţin pentru mine.

Şi după care, îmi iau eu inimioara în dinţi şi mă hotărăsc să cânt una dintre piesele care îmi iasă de cele mai puţine dăţi-inevitabila şi inconfunadabila Whitney Huston- I will always love you. Tre să menţionez că eram deja teribil de răguşită de la cât am aclamat lumea care a cântat, de la fum, de la berea rece, încât puteam să cânt orice...

Nah aşa...şi cânt eu minunea aia...care se pare că a ieşit destul de bine, că nu m-a fluierat nimeni, nu m-a huiduit, ba erau chiar destul de încântaţi- şi nu mă refer numai la masa la care erau ale noastre fete...

Şi uite aşa, ora aia a mea de stat s-a făcut aşa...vreo 1 noaptea...şi azi cică la muncă...

Seara a fost demenţială, am fost numai fete, am râs cu lacrimi, am cântat cu foc, ne-am povestit, am făcut poze prin Lucky 13, în Coyote, pe stradă-când le primesc promit să pun câteva şi aici. ( cum eu deocamdată nu am o asemenea ustensilă în dotare nu am cum să îmi trag poze, dar vreau să îmi achiziţionez unul poate chiar luna asta..aşa un autocadou de Crăciun anticipat).

Nah şi cam asta mi-a fost mie seara de ieri, seară care de dimineaţă se prefigura a fi una cuminte, acasă, cu cartea pe genunchi şi cu creionul în mână....da chiar nu îmi pare rău deloc. La mai multe!

Şi uite şi câteva poze cu mine în acţiune:

2 comentarii:

Irina spunea...

Femeie, tu ai blog? :P

Sper să am timp în seara asta să trec puţin prin poze şi să vă pregătesc un pachet de trimis în scopuri distractive!

Oricum, a fost fain în oraş - sper să ne mai vedem mai des :)

matzishor spunea...

da cum nu draga? Abia astept pachetzelul cu surpize :)Si eu sper sa ne vedem mai des...bine dupa evenimentul mutarii...

Spor cu treaba!